© 2020 by Subiecte Medicina

Iasi, Romania

Tel: 0751707742

  • White Facebook Icon
  • White Twitter Icon

ACIDUL URIC SERIC

ACIDUL URIC SERIC

Acidul uric este produsul final al catabolismului nucleotidelor purinice, care sunt componente ale acizilor nucleici (ADN, ARN) precum și a altor compuși cu roluri importante (ATP, unele coenzime etc.). Sursele de nucleotide purinice pentru organism sunt dieta, degradarea acizilor nucleici celulari, sinteza de novo.

Acidul uric este transportat prin plasmă de la nivelul ficatului la rinichi, unde este filtrat și excretat într-un procent de aproximativ 70%. Restul de acid uric este eliminat și degradat în tractul gastrointestinal. Supraproducția de acid uric are loc în situații precum catabolismul excesiv al acizilor nucleici (gută), produceri și distrugeri masive de celule (leucemie) sau incapacitatea de excreție a produsului final (insuficiența renală).

Pregătire pacient: – pe nemâncate (a jeun);

Matrice eșantion: – sânge venos; Eșantion primar: – sânge venos cu / fără anticuagulant, conform indicațiilor producătorului kitului; Prelucrare eșantion: – se separă serul / plasma prin centrifugare; Matrice analit: – ser / plasmă; Condiții /cauze respingere probe: – conform specificațiilor producătorului kitului de reactivi (exemplu gradul de hemoliză); Recipient de recoltare: – vacutainer fără anticuagulant cu/fără gel separator sau cu anticuagulant, conform indicațiilor producătorului kitului de reactivi; Volum eșantion primar: – minimum 5 ml sânge venos cu/fără anticuagulant; Volum eșantion analit: – 0,5 ml ser / plasmă; Unitate de măsură: – unitate de măsură uzuală: mg/dl ⦁ unitate de măsură SI: μmol/L ⦁ factor de conversie: 59,45

Pentru a converti unitățile SI la unități convenționale, unitățile SI se împart cu factorul de conversie; pentru a converti unități convenționale la unitățile SI, unitățile convenționale se înmulțesc cu factorul de conversie.

Metoda de dozare: spectrofotometrică (enzimatică)

Principiul metodei de dozare: – acidul uric este oxidat sub acțiunea uricazei, cu formare de alantoină și peroxid de hidrogen. Peroxidul de hidrogen este descompus cu ajutorul unui agent reducător (acid diclorhidroxibenzensulfonic + aminofenazonă), sub acțiunea peroxidazei, cu formarea unui compus chinoniminic de culoare roșie, care are maximum de absorbție la 546 nm. Absorbanța compusului format este direct proporțională cu concentrația acidului uric în proba de ser.

Modul de lucru:

Reactivi (µl) Martor Soluție Standard (µl) Eșantion pacient (µl) Reactiv de lucru 1000 1000 1000 Ser – – 20 Sol.standard – 20 –

Se agită, se incubează 15 min la 20-25oC sau 5 min la 37oC, apoi se măsoară absorbanța probei (AP) și a standardului (AS) față de martor la 546 nm.

Valori de referință:

Vârsta Nou născuți (Prematuri) Nou născuți (1-4 săpt.) Nou născuți (1-12 luni) Copii (peste un an) Adult–femei Adult-bărbați Intervalul biologic de referință < 5,5 < 5,2 < 6,2 < 6,1 < 5,7 < 7,0

Fiecare laborator de analize medicale trebuie să își stabilească propriul interval biologic de referință pentru fiecare anali/parametru, să îl prezinte pe buletinul de rezultate ale analizelor solicitate pentru pacient și să modifice intervalul biologic de referință ori de câte ori este nevoie (schimbarea echipamentului, a metodei de lucru, a producătorului kit-ului de reactivi etc.)

Valori de alertă: – se monitorizează nivelul uricemiei pe perioada tratamentului leucemiei, deoarece pot apărea niveluri periculoase în timpul administrării citostaticelor.

Semnificație clinică:

– creșteri:

– Hiperuricemia nu constituie o boală propriu-zisă, dar reprezintă un factor de risc metabolic asociat cu o serie de afecțiuni: ⦁ gută (creșterea uricemiei nu este legată direct de severitatea bolii), sindromul Lesch-Nyhan (gută ereditară); necesită monitorizare periodică; ⦁ boli renale și insuficiență renală, azotemie prerenală, hiperuricemie asimptomatică; ⦁ etilism cronic; sindrom Down; saturnism (intoxicație cronică cu plumb); ⦁ creșterea catabolismului nucleoproteinelor – leucemie, sindroame mieloproliferative cronice, mielom multiplu, limfom (mai ales post iradiere), radioterapie, anemie hemolitică, anemie pernicioasă, toxemie de sarcină sau psoriazis (la o treime dintre pacienți); ⦁ alterarea metabolismului adenozintrifosfatului (ATP); ⦁ acidoză metabolică, cetoacidoză diabetică, hipertrigliceridemie (80% din pacienți); ⦁ boli hepatice; hiperlipidemie, obezitate sau aport alimentar excesiv de purine; ⦁ intoxicații (barbiturice, alcool metilic, amoniac, monoxid de carbon); ⦁ boli cu depozitare de glicogen; ⦁ tulburări metabolice ereditare ale metabolismului purinelor;

scăderi:

– Hipouricemia nu constituie o boală propriu-zisă, dar poate indica o stare patologică neobservată, asociată cu: ⦁ sindromul Fanconi; boala Wilson; sindromul secreției neadecvate de hormon antidiuretic; ⦁ unele boli maligne; ⦁ xantinurie (defecit de xantin oxidază); ⦁ boală renală acută sau cronică, dereglarea reabsorbției renale; ⦁ acromegalie (unii pacienți); ⦁ secreție redusă – adulți sănătoși cu defect izolat de transport tubular al acidului uric (mutația “câinelui dalmațian”). Interferențe analitice cu medicamente: – creșteri: paraacetilaminofenol, acid aminosalicilic, acid ascorbic, acid glucuronic, acid uric, acidul nalidixic, aminofenol, cisteină, dextran, epinefrină, ergotioneină, fluoruri, fructoză, galactoză, hidralazină, levodopa, manoza, mercaptopurina, metildopa, metimazol, ozazepam, riboză, xiloză. ⦁ scăderi: acid ascorbic, catecolamine, cisteină, fenglutarimidă, oxalat de potasiu, timolol.

Interferențele analitice cu același medicament pot produce atât creșteri cât și scăderi ale nivelului aparent al analitului în funcție de procedura și/sau metoda utilizată de furnizorul kitului de reactivi.


20000

2m

20

#ACIDULURIC